Boomul centrelor de date și șantierele AI din România

Introducere: când AI-ul schimbă atât cloud-ul, cât și șantierul

În 2025, inteligența artificială nu mai este doar un buzzword. Modelele mari de limbaj, generative AI, automatizarea proceselor din companii – toate acestea au ceva în comun: un apetit uriaș pentru putere de calcul și stocare. Rezultatul direct: construcția de centre de date atinge noi recorduri la nivel global.

Pentru constructorii și dezvoltatorii din România, această „febră a data centerelor” nu este doar o statistică internațională. Este începutul unui nou tip de proiect: clădiri ultra-tehnice, cu cerințe de precizie, redundanță și digitalizare a șantierului mult peste standardul curent.

Acest articol face parte din seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” și își propune să explice:

de ce explodează investițiile în centre de date;
ce înseamnă asta concret pentru piața globală și pentru România;
cum schimbă aceste proiecte modul în care planificăm, executăm și monitorizăm șantierele, cu ajutorul AI și al instrumentelor digitale.

1. De ce construcția centrelor de date a explodat în 2025

Creșterea rapidă a AI-ului și a serviciilor de cloud a declanșat un val investițional fără precedent. Raportările recente din piață arată că cheltuielile globale pentru centre de date ar putea ajunge la 7 trilioane de dolari până în 2030. Este, practic, o nouă revoluție de infrastructură, comparabilă cu boomul autostrăzilor sau al rețelelor de electricitate.

Actorii principali: giganții cloud și AI

Amazon, Microsoft și Google Cloud generează aproape două treimi din veniturile globale din cloud.
În paralel, grupuri chineze majore, precum Alibaba sau Tencent, investesc masiv în infrastructură dedicată AI, cu bugete de ordinul sutelor de miliarde de dolari.

Acești jucători nu construiesc doar „clădiri cu servere”, ci campusuri digitale complete, cu:

zeci sau sute de megawați putere instalată;
soluții avansate de răcire (free cooling, liquid cooling, recuperare de căldură);
redundanță N+1, 2N sau chiar 2N+1 la sistemele critice.

Dimensiuni și costuri fără precedent

Dacă acum câțiva ani un centru de date obișnuit costa 200–300 milioane dolari, astăzi proiectele tipice se duc spre 500 milioane – 2 miliarde dolari, iar unele mega-campusuri depășesc 20 miliarde dolari.

Acest salt de scară schimbă complet cerințele pentru companiile de construcții și instalații:

planificare ultra-precisă a fazelor;
control strict al lanțului de aprovizionare;
management de șantier asistat de AI, pentru a limita întârzierile și penalitățile.

2. Harta globală a centrelor de date: unde se concentrează investițiile

SUA: motorul principal al cererii

Statele Unite rămân cel mai mare pol pentru centre de date și ar putea acoperi până la două treimi din cererea globală de putere de calcul, estimată la circa 81 GW până în 2028.

Zone-cheie precum Virginia de Nord, Texas sau California atrag mega-campusuri pentru AI, datorită combinației dintre:

acces la energie (inclusiv regenerabilă);
teren disponibil;
rețele de fibră optică foarte dezvoltate.

China: expansiune accelerată

Piața chineză se extinde rapid, iar zona Beijing concentrează deja în jur de 10% din capacitatea globală hyperscale. Modelul predominant este cel al parcurilor digitale integrate, care combină centre de date cu spații de cercetare, logistică și producție hardware.

Europa: creștere rapidă, cu accent pe sustenabilitate

Europa este încă în urmă ca volum față de SUA și China, dar activitatea de pipeline crește cu aproximativ 43% pe an. Orașe precum Londra și Dublin au deja peste 1 GW de capacitate planificată, urmate de hub-uri precum Amsterdam, Frankfurt, Paris sau Milano.

Specificul european:

presiune puternică pe eficiență energetică și reguli ESG;
reguli stricte privind utilizarea apei și impactul asupra infrastructurii urbane;
stimulente pentru integrarea energiilor regenerabile și a sistemelor de recuperare a căldurii.

Pentru companiile românești, această dinamică înseamnă două lucruri:

Export de know-how și forță de muncă calificată către aceste piețe;
Import de standarde care, inevitabil, ajung și în proiectele locale.

3. Provocările tehnice: energie, apă și reziliență climatică

Centrele de date sunt, de departe, unele dintre cele mai energofage tipuri de clădiri.

Consum de energie la nivelul unei țări

Estimările arată că până în 2030 consumul de energie al centrelor de date s-ar putea dubla, ajungând la aproape 945 TWh, similar cu consumul actual al Japoniei. Pentru orice proiectant sau antreprenor general, asta înseamnă:

soluții electrice complexe, cu posturi de transformare dedicate;
colaborare strânsă cu distribuitorii și transportatorii de energie;
cerințe ridicate de calitate a execuției și redundanță.

Criza apei și răcirea intensivă

Un centru de date mare poate consuma până la 19 milioane de litri de apă pe zi pentru răcire, în funcție de tehnologie și climat. Acest lucru pune presiune pe:

rețelele de alimentare cu apă ale orașelor;
infrastructura de canalizare și tratare;
acceptanța socială a proiectelor în comunități deja afectate de secetă.

De aici rezultă un val nou de inovație:

sisteme de răcire cu apă recirculată;
utilizarea apei industriale sau a apelor gri;
tehnologii dry cooling sau direct-to-chip, cu consum redus de apă.

Schimbările climatice și riscurile operaționale

Centrele de date trebuie proiectate să reziste la:

temperaturi extreme și valuri de căldură;
inundații, furtuni, întreruperi de curent;
incendii și riscuri tehnologice (supraincălzire, scurtcircuite, întreruperi de răcire).

Aici intervine inteligența artificială în infrastructură:

algoritmi AI care monitorizează în timp real starea echipamentelor;
sisteme predictive de mentenanță pentru UPS-uri, generatoare, chillere;
modele de simulare climatică integrate în faza de proiectare BIM.

4. România: cum transformăm boomul centrelor de date în oportunități reale

La prima vedere, cifrele globale par departe de realitatea locală. Totuși, piața românească are o fereastră de oportunitate strategică în următorii 5–10 ani.

De ce sunt atractive România și Europa Centrală & de Est

Costuri competitive pentru teren, manoperă și execuție;
Poziție geografică bună între Vest și Est;
Creștere accelerată a consumului de servicii cloud și de AI în regiune;
Interes în creștere din partea jucătorilor internaționali pentru locații „edge” sau regionale.

În plus, România are deja:

tradiție în infrastructura de telecom și internet de mare viteză;
un ecosistem IT puternic, care creează cerere naturală pentru cloud și AI;
companii de construcții și instalații care au lucrat în proiecte industriale complexe (logistică, automotive, producție).

Ce înseamnă practic pentru companiile de construcții

Noi tipuri de proiecte – campusuri de date, centre regionale de cloud, hub-uri pentru companii mari de tehnologie.
Standard de execuție mai ridicat – cerințe stricte de calitate, trasabilitate, certificări, audit.
Digitalizare accelerată a șantierului – fără BIM, planificare digitală și monitorizare în timp real, devine greu să livrezi în timp și la buget.

Pentru arhitecți, ingineri și antreprenori generali, participarea la un proiect de centru de date poate deveni un diferențiator puternic în portofoliu, dar și o poartă către proiecte internaționale.

5. AI pe șantier: cum se construiește un centru de date în 2025

Seria „AI în Construcții și Infrastructură: Digitalizarea Șantierelor” pleacă de la ideea că AI-ul nu influențează doar ce se construiește (centre de date), ci și cum construim.

În cazul centrelor de date, presiunea este maximă: termene strânse, bugete mari, toleranțe minime la erori. De aceea, șantierul inteligent devine norma, nu excepția.

Planificare BIM inteligentă și simulări

Modelele BIM 4D și 5D sunt combinate cu algoritmi AI pentru a simula fazele de lucru, rutele logistice și impactul schimbărilor de proiect.
AI poate sugera optimizări de secvențiere (ce se construiește, când și cu ce echipe) pentru a reduce timpii morți.
Pentru echipele de proiect românești, aceasta înseamnă nevoia de:
- competențe BIM solide;
- integrarea planificării în software-uri colaborative;
- adoptarea unui flux digital unic pentru proiectant–antreprenor–beneficiar.

Monitorizare automată a siguranței și calității

Pe șantierele de centre de date, cerințele de siguranță și calitate sunt extrem de ridicate. AI este deja folosit pentru:

analiză video în timp real pentru detectarea echipamentului individual de protecție (casca, vestă, ham);
identificarea zonelor aglomerate sau a rutelor de transport riscante;
verificarea automată a conformității execuției cu modelul BIM (prin scanări 3D și comparație automată).

Rezultatul:

mai puține accidente;
mai puține reparații și refaceri costisitoare;
trasabilitate completă a lucrărilor, esențială în proiecte critice precum centrele de date.

Optimizarea resurselor și management de proiect cu AI

Într-un șantier complex, fiecare zi de întârziere înseamnă costuri de sute de mii de euro. Platformele de management de proiect cu AI ajută la:

previzionarea întârzierilor pe baza progresului real față de plan;
optimizarea utilizării echipelor și echipamentelor;
simularea impactului schimbărilor de proiect asupra costurilor și termenelor.

Pentru antreprenorii români, adoptarea acestor instrumente poate face diferența între:

a fi subcontractor într-un rol limitat;
sau a deveni partener strategic pentru investitori internaționali în centre de date.

6. Pași concreți pentru companiile din România care vor să intre pe piața centrelor de date

Pentru a transforma potențialul în proiecte reale, companiile de construcții, instalații și proiectare pot acționa în câteva direcții clare:

Dezvoltarea de expertiză în proiecte tehnice complexe
- cursuri și certificări în domeniul centrelor de date (design, MEP, securitate);
- parteneriate cu firme de inginerie specializate.
Investiții în digitalizarea șantierului
- implementarea BIM la nivel integrat, nu doar ca „model 3D frumos”;
- adoptarea de soluții de monitorizare cu AI pentru progres, siguranță și calitate;
- utilizarea de platforme cloud pentru colaborare între toate părțile implicate.
Crearea de echipe mixte: construcții + IT + data center operations
- integrarea în echipe a specialiștilor în infrastructură IT, securitate, cooling;
- învățarea limbajului și a standardelor specifice (Tier, Uptime, SLA-uri, redundanță).
Poziționarea ca partener regional
- participarea la licitații internaționale;
- lucrul, la început, ca subcontractor pe proiecte de referință, pentru a acumula portofoliu;
- comunicare activă în piață pe tema expertizei în centre de date și șantiere digitale.

Concluzie: centrele de date sunt „autostrăzile” erei AI – cine le construiește, câștigă

Investițiile-record în centre de date sunt simptomul vizibil al unei transformări mai profunde: AI-ul devine infrastructură critică, iar centrele de date sunt echivalentul autostrăzilor și căilor ferate din secolul XXI.

Pentru România, miza nu este doar să găzduiască astfel de investiții, ci să dezvolte competența de a le proiecta și construi, folosind la maximum instrumentele de AI în construcții și infrastructură. De la planificare BIM inteligentă, la monitorizarea automată a siguranței și optimizarea resurselor, șantierul viitorului este digital – iar centrele de date sunt cel mai bun teren de antrenament.

Următorii ani vor răspunde unei întrebări-cheie: va rămâne România doar consumator de cloud și AI sau va deveni și constructor al infrastructurii care le susține? Companiile care încep astăzi să-și digitalizeze șantierele și să investească în know-how de data center au șanse reale să fie în prima linie a acestui nou val investițional.