Inteligența artificială schimbă justiția. Sunteți pregătiți?

AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați••By 3L3C

Justiția română intră în era AI. Aflați ce pregătește Ministerul Justiției și cum pot cabinetele de avocatură transforma această revoluție digitală într-un avantaj competitiv real.

inteligență artificialăLegalTechavocațisistemul judiciardigitalizare justițieAI generativmanagementul dosarelor
Share:

Featured image for Inteligența artificială schimbă justiția. Sunteți pregătiți?

Inteligența artificială intră în justiția română

Inteligența artificială nu mai este un subiect teoretic pentru conferințe, ci o realitate care începe să schimbe, concret, modul în care funcționează sistemul judiciar din România. De la centre de date dedicate justiției, la transcriere automată a ședințelor și proiecte de „asistent AI” pentru magistrați, direcția este clară: justiția devine digitală și augmentată de AI.

Pentru avocați, această transformare nu este doar un context general, ci o oportunitate – sau un risc, dacă este ignorată. Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” își propune să traducă aceste tendințe în strategii concrete pentru cabinete: cum să folosiți AI pentru analiză de contracte, cercetare juridică automatizată, management de dosare și chiar pentru predicția rezultatelor.

În acest articol, pornim de la declarațiile ministrului Justiției, Radu Marinescu, și le transformăm în ghid practic pentru avocați: ce se întâmplă acum în sistemul judiciar, ce înseamnă asta pentru profesia de avocat și cum vă puteți pregăti, încă din 2025, pentru noul ecosistem LegalTech românesc.

1. Ce pregătește Ministerul Justiției pe zona de AI și digitalizare

Dincolo de discursuri, în sistemul judiciar se întâmplă trei transformări tehnice majore, cu impact direct asupra modului în care vor lucra instanțele, parchetele și, inevitabil, avocații.

1.1. Justice Data Centers și „cloud-ul” justiției

Proiectul Justice Data Centers (J-DCs) urmărește crearea unei infrastructuri de tip cloud privat pentru întreg sistemul judiciar:

  • migrarea sistemelor IT existente de pe servere locale pe infrastructură centralizată;
  • disponibilitate declarată de 99,982% a serviciilor pentru cetățeni și profesioniști;
  • bază tehnică pentru toate celelalte investiții (ECRIS V, soluții AI, arhive digitale etc.).

Pentru un avocat, acest lucru se va traduce în timp prin:

  • acces mai stabil și mai rapid la dosare și documente;
  • reducerea „căderilor” de sistem din instanțe;
  • o platformă mai sigură pentru integrarea soluțiilor LegalTech proprii (de ex. soft de cabinet conectat la portalurile instanțelor).

1.2. ECRIS V – dosarul electronic de nouă generație

Noul ECRIS V este gândit ca un sistem centralizat, bazat pe micro-servicii, scalabil și interoperabil. Tradus din limbaj tehnic:

  • un singur nucleu informatic național, nu sisteme fragmentate la nivel de instanță;
  • arhitectură pregătită pentru integrare cu alte aplicații (inclusiv LegalTech private);
  • fundație pentru funcționalități avansate: căutări inteligente, rapoarte, analitice etc.

Pe termen mediu, avocații pot anticipa:

  • gestionarea electronică integrală a dosarului (depuneri, comunicări, consultare);
  • posibilitatea unor integrări directe între softul de cabinet și dosarele de instanță;
  • teren fertil pentru soluții de analiză automatizată a jurisprudenței și de predicție a soluțiilor.

1.3. Transcriere automată voce–text: primul AI oficial în sălile de judecată

Ministerul Justiției a dezvoltat deja o soluție guvernamentală de transcriere automată voce–text (speech to text), implementată în:

  • 137 de instanțe conectate;
  • peste 2.300 de utilizatori activi;
  • aproximativ 280.000 de ședințe/dosare transcrise automat;
  • peste 1 milion de minute procesate.

Aceasta este, practic, prima utilizare masivă și oficială a AI în instanțele românești. Beneficiile pentru avocați sunt evidente:

  • acces la transcrieri mai rapide și mai clare ale dezbaterilor;
  • timp salvat în pregătirea căilor de atac și a notelor de ședință;
  • fundament pentru viitoare instrumente de căutare semantică în înregistrările ședințelor.

2. De la speech-to-text la „asistent AI” pentru magistrați și avocați

Un element esențial menționat de ministrul Justiției este participarea României la un consorțiu european pentru proiectul „Sovereign genAI for Government Efficiency”, care vizează integrarea AI generative în administrația publică.

2.1. Ce înseamnă un „asistent AI” juridic la nivel de stat

În viziunea prezentată, „asistentul AI” ar trebui să includă funcționalități precum:

  • rezumare automată a transcrierilor sau a dosarelor;
  • traducere automată română–franceză/engleză;
  • analiză juridică semantică în bazine de jurisprudență și legislație.

Aceste funcții sunt extrem de apropiate de ceea ce LegalTech-ul privat deja oferă avocaților:

  • generare de rezumate de contracte;
  • clasificare automată a documentelor;
  • căutare inteligentă în biblioteci de acte normative și hotărâri.

Diferența esențială: soluțiile publice vor opera direct pe bazinele de date oficiale (ECRIS, baze de jurisprudență, legislație consolidată), ceea ce poate ridica standardul pentru întregul ecosistem.

2.2. Riscurile recunoscute oficial – și ce înseamnă pentru avocați

Ministerul vorbește explicit despre riscurile AI, în linie cu Carta Europeană privind utilizarea inteligenței artificiale în sistemele judiciare:

  • deprofesionalizare – încredere excesivă în sugestiile AI, cu diminuarea spiritului critic;
  • bias de raționament – replicarea automată a unor soluții majoritare, fără nuanțe;
  • incertitudini privind răspunderea – cine răspunde pentru o eroare generată de AI?

Pentru un avocat, aceste riscuri trebuie integrate într-o politică internă clară:

  • AI ca instrument de sprijin, nu ca substitut de raționament juridic;
  • verificare umană obligatorie pentru orice conținut AI care ajunge la client sau în instanță;
  • trasabilitate: notarea internă a momentului și modului în care a fost folosit AI într-un dosar.

3. Cum pot cabinetele de avocatură din România să profite de valul AI

Dacă sistemul judiciar se mută în cloud, își digitalizează dosarele și testează asistenți AI, cabinetele care rămân la practici exclusiv „pe hârtie” vor fi, inevitabil, dezavantajate. Iată câteva direcții pragmatice de acțiune.

3.1. Audit intern: unde pierdeți cel mai mult timp

Înainte de a cumpăra orice soluție LegalTech, este esențial un audit de timp și procese în cabinet:

  • Câte ore pe săptămână se consumă pe căutare de jurisprudență?
  • Cât durează, în medie, revizuirea unui contract standard?
  • Câte etape manuale sunt în managementul unui dosar (nume fișiere, foldere, căutare emailuri)?

Zonele unde apar cele mai mari pierderi de timp sunt exact locurile unde AI poate aduce cel mai rapid randament:

  • instrumente de cercetare juridică automatizată;
  • soluții de analiză și comparare de contracte;
  • platforme de management de dosare cu funcții de căutare semantică și etichetare automată.

3.2. Integrarea AI în fluxul de lucru – în pași mici, dar clari

Un plan realist pentru un cabinet mic sau mediu poate arăta astfel:

  1. Faza 1 – explorare controlată (1–2 luni)

    • alegerea unui singur tip de sarcină: de ex. rezumate de documente sau generare de drafturi inițiale;
    • selectarea unui instrument AI destinat mediului juridic;
    • definirea regulii interne: „Nimic nu pleacă la client fără verificare umană completă.”

  2. Faza 2 – standardizare (3–6 luni)

    • crearea de șabloane de prompturi interne pentru tipurile frecvente de cauze;
    • training scurt pentru toți avocații și colaboratorii cu privire la bune practici;
    • stabilirea unor indicatori: timp economisit per dosar, număr de erori detectate la verificare.

  3. Faza 3 – integrare avansată (6–12 luni)

    • conectarea soluțiilor AI cu sistemul de management al dosarelor;
    • utilizarea AI pentru analiză de risc în contracte sau litigii repetitive;
    • pregătirea pentru eventuale integrări viitoare cu ECRIS V sau alte sisteme publice.

3.3. Avantaj competitiv: cum arată un cabinet „AI-ready” în 2026

În contextul accelerării proiectelor de digitalizare ale Ministerului Justiției, un cabinet „AI-ready” va avea câteva trăsături vizibile:

  • timp de răspuns mai scurt la cererile clienților (mai ales în analiză de documente);
  • memorii și concluzii structurate mai clar, cu acces mai bun la jurisprudență relevantă;
  • costuri interne mai mici per dosar, crescând marja de profit sau permițând onorarii mai competitive;
  • capacitate mai mare de a gestiona volume ridicate de litigii sau proiecte de due diligence.

În plus, în ochii clienților corporate, utilizarea responsabilă de AI juridic poate deveni un argument de credibilitate și modernitate, în aceeași măsură în care, acum câțiva ani, era folosirea semnăturii electronice sau a dataroom-urilor online.

4. Etică, deontologie și protecția profesiei de avocat în era AI

Pe fundalul digitalizării accelerate, România a semnat Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat, cu un mecanism de monitorizare (GRAVO) la care va contribui inclusiv Uniunea Națională a Barourilor.

Această convenție subliniază două mesaje importante pentru avocați:

  • statul recunoaște importanța avocatului în apărarea statului de drept;
  • profesia trebuie protejată de atacuri, intimidări și interferențe nejustificate.

4.1. De ce contează acest lucru în discuția despre AI

Pe măsură ce:

  • justiția devine mai digitală;
  • apar AI-uri capabile să redacteze documente bine structurate;
  • administrația publică își construiește propriii „asistenți AI”,

există riscul ca unii decidenți să fie tentați să trateze expertiza juridică umană ca pe ceva ușor substituibil. Convenția europeană vine, indirect, ca o contrapondere: rolul avocatului rămâne central, chiar și (sau mai ales) într-un context tehnologic avansat.

4.2. Ce înseamnă „deontologie AI” pentru un cabinet

Un cabinet responsabil poate formula câteva principii simple, dar ferme:

  • clientul este informat, la cerere, că se folosesc instrumente AI ca suport tehnic;
  • datele sensibile nu sunt introduse în sisteme AI nesigure sau fără garanții de confidențialitate;
  • decizia juridică finală aparține întotdeauna avocatului, nu instrumentului AI;
  • documentele generate cu sprijin AI sunt verificate integral de un avocat cu experiență.

Pe termen lung, astfel de principii pot deveni parte a brandului profesional al cabinetului: „folosim inteligența artificială, dar nu renunțăm niciodată la responsabilitatea umană”.

5. Pașii următori pentru avocați în 2025–2026

Contextul actual – cu investiții majore în Justice Data Centers, ECRIS V, transcriere automată și proiecte de asistenți AI – arată clar că AI în sectorul juridic din România nu mai este opțional. Din perspectiva unui cabinet de avocatură, următorii pași sunt clari:

  1. Informați-vă activ despre proiectele publice de digitalizare și AI în justiție. Ele vor defini terenul pe care veți lucra în următorii ani.
  2. Faceți un audit de procese în cabinet și identificați 1–2 zone pilot unde AI ar putea aduce cel mai mare câștig de timp.
  3. Testați controlat instrumente LegalTech deja existente pe piața românească, cu reguli interne stricte de verificare umană.
  4. Construiți o mini-politică internă de utilizare a AI, aliniată cu normele de confidențialitate și deontologie ale profesiei.
  5. Păstrați echilibrul: folosiți AI pentru eficiență, dar consolidați în același timp pregătirea juridică și capacitatea analitică a echipei.

Seria „AI în Sectorul Juridic din România: LegalTech pentru Avocați” va continua cu articole dedicate unor teme foarte concrete: cum alegeți o soluție de analiză automată a contractelor, ce trebuie să știți despre cercetarea juridică automatizată, ce poate și ce nu poate face AI în predicția rezultatelor în litigii.

Întrebarea reală pentru următorii ani nu mai este „va intra AI în justiția română?”, ci „cum vor folosi avocații din România această transformare în favoarea lor și a clienților lor?”. Răspunsul depinde de deciziile pe care le luați chiar acum, nu peste cinci ani.